De-a lungul timpului, am auzit cu toții sintagma „Timpul este relativ”. Însă, așa cum a spus reputatul om de știință Albert Einstein, „Relativitatea se aplică la fizică, nu la etică”. Astfel, dacă în domenii științifice precum cel al fizicii, relativitatea timpului este un principiu care își găsește aplicabilitate, în domeniul juridic, atunci când vorbim de timp, în concret de termenele impuse în cadrul proceselor civile și penale, acestea sunt clare, ferme, expres prevăzute de legislația în vigoare și imperative.
În contextul unui proces, putem vorbi despre termene de judecată, termene procedurale și termene administrative.
Termenele de judecată sunt date stabilite de instanţă pentru dezbaterea litigiului în şedinţă publică.
Termenele procedurale sunt intervale de timp stabilite de lege, necesare pentru exercitarea unor drepturi, îndeplinirea unor acte sau, dimpotrivă, în care exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor acte este interzisă.
Termenele administrative au în vedere etapele procedurale din faza prealabilă judecății, nefiind termene de judecată. În cazul acestora nu este necesară citarea părților, însă se impune transmiterea comunicărilor prevăzute de lege.
În ceea ce privește prima categorie de termene, art. 201 din Codul de Procedură Civilă creează cadrul legal pentru fixarea primului termen de judecată de către instanță. În acest sens, după depunerea cererii de chemare în judecată și a întâmpinării, judecătorul fixează, în termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, prin rezoluție, primul termen de judecată, care va fi la cel mult 60 de zile de la data rezoluției. În cazul în care pârâtul nu depune întâmpinare, judecătorul va stabili, prin rezoluție, primul termen de judecată, la momentul expirării termenului în care pârâtul putea să depună întâmpinarea.
Termenele procedurale sunt reglementate de art. 180-186 din Codul de Procedură Civilă. Se poate statua că fiecare termen are un punct de plecare și un punct de împlinire, între care se situează durata.
Art. 184 alin. 1 din Codul de Procedură Civilă, stabilește regula în materie, și anume aceea că termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Există însă și situații excepționale, asupra cărora trebuie să ne îndreptăm atenția:
– cazuri în care comunicarea actului care este stabilit ca punct de plecare al termenelor poate fi înlocuit de alte acte echivalente, care vor constitui punctul de plecare al termenului(cererea de a se comunica actul către partea adversă, depunerea cererii de apel ori comunicarea somației de executare).
– cazuri în care termenele încep să curgă de la alte momente decât comunicarea, și anume de la pronunțare (constatarea perimării, completarea hotărârii); de la momentul încuviințării probei (pentru depunerea în termen de 5 zile a sumelor necesare sau listei de martori), de la momentul afișării unor acte (termenul de 5 zile pentru publicația de vânzare a unui imobil).
În ceea ce privește punctul de împlinire, acesta marchează momentul de la care încetează posibilitatea de a mai efectua actul în vederea căruia a fost acordat termenul (în cazul termenelor imperative) ori dimpotrivă, determină nașterea dreptului de a îndeplini anumite acte de procedură (cazul termenelor prohibitive).
Referitor la termenele administrative, precizăm că acestea sunt incidente în situația în care cererea de chemare în judecata nu îndeplineste cerințele prevăzute de art. 194-197 C. proc. civ. În acest context, completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza va proceda la comunicarea unei adrese privind lipsurile respectivei cereri. Aceste lipsuri vor putea fi complinite în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii, intervalul de timp de 10 zile reprezentând un termen administrativ.
În concluzie, ținând cont de expunerea de informații privind noțiunea de „termen” în cadrul sferei juridice, constatăm faptul că timpul este de esența proceselor și a procedurilor juridice, fiecare manifestare de voință având loc într-un interval bine stabilit, asigurându-se astfel buna funcționare a sistemului judiciar, desfășurarea corectă și în condiții de egalitate pentru participanți a procesului și asigurarea îndeplinirii scopului și a atribuțiilor cu care instanța este învestită.
Aici intervine softul SIRAR, care, prin funcționalitățle sale de gestionare a litigiilor, devine un sprijin pentru orice jurist care se confruntă cu un volum mare de muncă, ajutându-l să își îndeplinească toate sarcinile în termenele legale și să își organizeze toate dosarele pentru a își eficientiza activitatea.
No responses yet